Restituirea taxei auto în cinci ani, neconformă cu legislația UE

Avocatul Dragoş Târşia din Sibiu a obținut un răspuns favorabil din partea Curții Europene de Justiţie într-o cauză privind eşalonarea pe cinci ani a restituirii taxei auto.

Avocatul Dragoş Târşia o reprezintă pe Silvia Georgiana Câmpean, din Mediaș, care a plătit peste 600 de euro taxa auto pentru o maşină rulată din Germania şi care a dorit să îşi recupereze banii, dar nu în cinci ani, aşa cum s-a stabilit în baza Ordinului comun al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 682/1154/2016. Mai multe detalii aici despre procedura de recuperare taxa auto.

Doamna Câmpean a înmatriculat în România un autovehicul rulat cumpărat în Germania. Pentru a efectua această înmatriculare, doamna Câmpean a plătit, la 18 ianuarie 2012, suma de 2.737 RON (aproximativ 615 euro) cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012.

Printr‑o cerere introductivă depusă la 21 februarie 2012 la Tribunalul Sibiu (România), doamna Câmpean a solicitat rambursarea acestei sume, precum și plata dobânzilor aferente acesteia, calculate până la data rambursării efective, pentru motivul că această taxă este incompatibilă cu dreptul Uniunii.

Instanța de trimitere, având îndoieli în legătură cu compatibilitatea taxei menționate cu dreptul Uniunii, a hotărât, prin decizia din 15 Noiembrie 2012, să suspende judecarea cauzei și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară.

Prin Ordonanța din 3 Februarie 2014, Câmpean și Ciocoiu (C‑97/13 și C‑214/13, nepublicată, EU:C:2014:229), Curtea a declarat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei taxe precum cea pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012. Curtea nu a limitat efectele în timp ale deciziei sale.

În cadrul aceluiași litigiu, instanța de trimitere a exprimat, pe de altă parte, îndoieli cu privire la compatibilitatea cu dreptul Uniunii, precum și cu anumite instrumente adoptate de Consiliul Europei a reglementării naționale adoptate ulterior acestei ordonanțe a Curții, referitoare la modalitățile de restituire a taxelor percepute fără a fi datorate, în special a articolului XV din OUG nr. 8/2014.

Această reglementare prevede printre altele că suma percepută fără a fi datorată se rambursează eșalonat pe cinci ani în tranșe anuale de 20 % din suma totală solicitată, precum și din dobânzi și din cheltuielile de judecată. Potrivit instanței de trimitere, o astfel de reglementare, întrucât nu permite executarea deciziilor judecătorești într‑un termen rezonabil, ar aduce atingere în special dreptului la o rambursare efectivă a taxelor percepute fără a fi datorate, dreptului de proprietate, precum și dreptului la un proces echitabil.

În aceste condiții, Tribunalul Sibiu a hotărât, la 22 aprilie 2014, să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții o primă întrebare preliminară.

În continuare, instanța menționată a redeschis procedura orală în litigiul aflat pe rolul său. Cu această ocazie, reclamanta din litigiul principal a arătat că, ținând seama, pe de o parte, de intrarea în vigoare a actelor de punere în aplicare a articolului XV din OUG nr. 8/2014, precum și, pe de altă parte, de actele aplicabile procedurii de executare silită împotriva statului în lipsa acestui articol XV, ar fi necesar ca instanța de trimitere să își completeze cererea de decizie preliminară. Considerând că aceste acte vor avea drept consecință întârzierea rambursării către particulari a taxelor plătite fără a fi datorate, aceștia nedispunând în schimb de posibilitatea de a solicita executarea silită a deciziilor prin care sunt constatate creanțele lor, instanța de trimitere a completat prima sa întrebare preliminară cu alte cinci întrebări.

În răspunsul dat CJUE arată că „principiul cooperării loiale trebuie, prin urmare, să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să adopte dispoziții care supun rambursarea unui impozit care a fost declarat contrar dreptului Uniunii printr‑o hotărâre a Curții sau a cărui incompatibilitate cu acest drept rezultă dintr‑o astfel de hotărâre unor condiții care privesc în mod specific acest impozit și care sunt mai puțin favorabile decât cele care s‑ar fi aplicat, în lipsa lor, unei asemenea rambursări, sarcina verificării acestui aspect revenind în speță instanței de trimitere”.

CJUE mai spune că „respectarea principiului echivalenței presupune ca statele membre să nu prevadă modalități procedurale mai puțin favorabile pentru cererile de rambursare a unei taxe care sunt întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele care sunt aplicabile acțiunilor similare, din punctul de vedere al obiectului, al cauzei și al elementelor lor esențiale, întemeiate pe o încălcare a dreptului intern”.

Așadar principiul echivalenței trebuie, prin urmare, să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să prevadă modalități procedurale mai puțin favorabile pentru cererile de rambursare a unei taxe care sunt întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele aplicabile acțiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern. Instanței de trimitere îi revine sarcina să efectueze verificările necesare pentru a garanta respectarea acestui principiu în ceea ce privește reglementarea aplicabilă litigiului aflat pe rolul său, în cauză Tribunalul Sibiu.

Textul integral al răspunsului CJUE poate fi citit aici.

În 2011, avocatul Dragoş Târşia a obţinut, în premieră, o hotărâre prin care taxa auto în vigoare la momentul respectiv a fost declarată ilegală.

Așadar este foarte posibil ca, în curând, să se modifice și procedura de restituire a taxei auto dar rămane de văzut dacă doar pentru cei care au acționat autoritățile române în judecată sau pentru oricine depune o cerere de restituire a taxei auto la ANAF.

Votează pagina: are nota 4.3 / 5 (8 voturi)
Se votează